În perioada 2002-2004, Florin Cernat, 43 ani, a prins 14 selecții la echipa națională, a marcat două goluri și intrase serios în circuitul ”tricolorilor”. Se întâmpla imediat după transferul la Dinamo Kiev, realizat în vara lui 2001. Toate partidele le-a jucat sub bagheta lui Anghel Iordănescu, însă venirea pe bancă a lui Pițurcă i-a tăiat definitiv și misterios toate firele către lot. N-a mai îmbrăcat niciodată tricoul României în mandatul de 5 ani al lui ”Satana”, adică exact perioada sa de avânt în Ucraina. „Am avut o antipatie pentru Pițurcă fiindcă nu mă chema la lot. Nici acum nu înțeleg de ce m-a ocolit mereu”, se confesează azi actualul director sportiv de la FC Voluntari.
”E singurul regret al carierei mele, că nu mi s-a oferit șansa să fac mai multe pentru România. Așa a fost situația, ce să mai schimb? N-am înțeles niciodată și nici n-am să înțeleg de ce mi s-a închis ușa. Mi s-a părut ciudat să nu fiu chemat, deși jucam constant la Dinamo Kiev, eram în Champions League”, spune Florin Cernat pentru ProSport.
Am încercat să aflu motivul, dar am abandonat. Am simțit la un moment dat nevoia să-l întreb direct pe Pițurcă, dar n-am reușit. Am lăsat-o așa!” – Florin Cernat
Continuă amintirile: ”Mă convocase atunci la primul meci după ce a devenit selecționer, am venit în țară, dar, cu două ore înainte de reunire, m-a anunțat Dan Apolzan că nu mai fac parte din lot. Și de atunci n-am mai fost solicitat niciodată. Am suferit, fiindcă îmi doream enorm să joc pentru România. Evoluasem și la U21, am fost și căpitan acolo, iar pasul firesc era spre prima reprezentativă. Dar acolo s-au blocat la un moment dat toate porțile”.
Recunoaște că numele Pițurcă îi provoca migrene în acea perioadă: ”Ajunsesem să-l antipatizez fiindcă nu mă convoca, fără niciun motiv clar. Dar emoțiile s-au mai topit, nu sunt genul care să țină ură pe cineva. Era însă foarte frustrant să văd cum Ghioane pleca la lot, iar eu rămâneam la Kiev. Eram colegi în Ucraina, Tibi merita din plin să meargă la națională. Dar pe numele meu nu venea nicio telegramă”.
Între cele 16 meciuri disputate de Cernat la națională se numără și un thriller Danemarca – România 2-2 în toamna lui 2003, partidă care ne-a oprit drumul spre Euro 2004 în prelungiri. Un gol al lui Laursen i-a lăsat pe ”tricolori” acasă.
”Și acum am alergie când aud cuvântul Danemarca, indiferent de context. Am fost acolo la faza aceea din final, cu cornerul lui Dorinel, după care s-a declanșat faza de la golul egalizator”, afirmă Cernat pentru ProSport.
Explică: ”M-am dus spre el ca să jucăm scurt, să realizăm în colț un doi contra unu, dar mi-a făcut semn să plec, să nu vin lângă el. Și-am plecat, fiindcă eram un puști, ascultam ce-mi zicea Dorinel. M-au prins apoi danezii pe mine în superioritate, pe dreapta, n-am putut să-i blochez și s-a întâmplat necazul. Nici nu vreau să-mi mai amintesc!”.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER